fbpx

SHARE

Share on facebook
Share on whatsapp
Share on twitter
Share on email

Homosexualitatea – Sănătatea Mintală

Homosexualitate

CUPRINS:

1. Introducere
2. Originile Homosexualității
3. Logica Evoluționistă a Homosexualității
4. Sănătatea Mintală
5. Este Homosexualitatea o Boală?
6. Terapia de conversie
7. Dezvoltarea Psihologică a Copiilor Crescuți în Cupluri de Același Sex
8. Concluzii

Sănătatea mintală a persoanelor homosexuale este un alt domeniu sensibil și controversat – nu atât sub aspectul descoperirilor, cât sub aspectul interpretării lor.

Mai nimeni nu dispută că persoanele homosexuale au rate mai mari ale unor tulburări mintale. Două meta-analize publicate anul acesta arată că tinerii homosexuali sunt de trei ori mai probabili să fie diagnosticați cu depresie (Lucassen, Stasiak, Samra, Frampton & Merry, 2017), respectiv sunt de aproximativ două ori mai predispuși spre tentative suicidare (Miranda-Mendizabal et al., 2017).

Similar, trei recenzii (Herek & Garnets, 2007; Coker, Austin & Schuster, 2010; Russell & Fisher, 2016) publicate în prestigioasele jurnale Annual Review (reviste de top la nivel internațional), alături de alte publicații (King et al., 2008; Marshal et al., 2011; Plöderl & Tremblay, 2015), scot în evidență concluzii similare – persoanele homosexuale au rate mai mari de depresie, tulburări anxioase, tulburare de stres posttraumatic, tulburări de comportament alimentar, abuz de substanțe și ideație și tentative suicidare.

În urmă cu 50 de ani, homosexualitatea era considerată intrinsec și inevitabil asociată cu tulburările mintale (de pildă, depresia și anxietatea). Pe de altă parte, este important să nu descalificăm din start alte explicații plauzibile. De altfel, înțelegem astăzi relația dintre orientarea sexuală și sănătatea mintală ca fiind explicată de stresul social („sexual minority stress”) prin care trec persoane aparținând acestei minorități, un model de altfel actualizat și bine susținut de date (Meyer 1995, 2003, 2013).

Stresorii externi sau distali cu care se confruntă persoanele homosexuale sunt respingerea ori excluderea socială, conflictele cu părinții, lipsa unor reglementări explicite în anumite instituții (precum școala), prejudecățile, stigma, hărțuirea („bullying”) bazată pe orientarea sexuală și discriminarea. Ideația suicidară a minoriților sexuale, de pildă, variază în funcție de mediu: în ce măsură este ostil și nereglementat vs. tolerant și reglementat (Russell & Fisher, 2016).

Mai mult, cunoscând, de exemplu, efectul hărțuirii (Arseneault, Bowes & Shakoor, 2010; Juvonen & Graham, 2014), al stigmei sociale (Mak, Poon, Pun & Cheung 2007) și al discriminării (Pascoe & Richman, 2009) asupra sănătății mintale în populația generală, nu este surprinzător că acestea au un impact negativ inclusiv asupra sănătății mintale a persoanelor homosexuale.

Continuând, stresorii interni sau proximali includ așteptările (bazate pe experiență) persoanelor homosexuale că vor fi agresate, discriminate etc., alături de hipervigilența orientată spre posibile reacții ostile din partea celorlalți, în unele cazuri ajungându-se la homofobie internalizată, adică atitudini negative față de propria orientare sexuală.

Cu siguranță că cercetări viitoare sunt binevenite. Totodată, datele până la acest moment arată convingător că dezavantajul persoanelor homosexuale în termeni de sănătate mintală, comparativ cu persoanele heterosexuale, se datorează, cel puțin parțial, stresului cronic (de exemplu, insulte, umiliri, discriminare) prin care trec aceste persoane în viața de zi cu zi.

Pentru mai multe studii și argumente, vezi publicația Prejudice, Social Stress, and Mental Health in Lesbian, Gay, and Bisexual Populations: Conceptual Issues and Research Evidence (2013).

De asemenea, bărbații gay au, în medie, scoruri mai înalte la o trăsătură de personalitate, care este, în medie, mai accentuată la femei – neuroticismul sau nevrotismul (Bailey, 2016). Este o trăsătură de personalitate normală care constă în tendința de a fi mai emotiv, tensionat, sensibil, reactiv la stres, cu schimbări mai frecvente ale stării de spirit; presupune tendința de a trăi frecvent și intens emoții negative, precum deprimarea, vinovăția, îngrijorarea, timiditatea si furia (McCrae & John, 1992; Zuckerman, Kuhlman, Joireman, Teta & Kraft, 1993; Markon & Krueger, 2005). Cu cât este mai accentuată, cu atât constituie un factor de risc mai crescut pentru diverse tulburări mintale (Lahey, 2009; Widiger, 2011, 2017).

Așadar, în măsura în care persoanele homosexuale au o prevalență mai ridicată a tulburărilor mintale, acest lucru se datorează în bună măsură (exclusiv?) unor factori separați de orientarea sexuală, dar care corelează cu aceasta, fără însă a fi întâlniți doar la persoane homosexuale. Mulți oameni care sunt hărțuiți constant manifestă depresie ori alte alte probleme clinice, iar majoritatea oamenilor cu un nivel ridicat de neuroticism sunt heterosexuali.

Victor Bohuș

Victor Bohuș

Victor este psiholog și psihoterapeut cognitiv-comportamental, absolvent al Facultății de Psihologie și Științele Educației, Universitatea București și al masteratului de Psihologie clinică, consiliere psihologică și psihoterapie din cadrul Universității Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca.

Alte articole

Close Menu

Mulțumim!

Este simplu, tot ce trebuie să faci este să copiezi contul nostru și să-l folisești pentru transfer. Scurtă descriere aici poate despre unde se duc banii lor sau cum le multumiti.

RO24BTRLRONCRT0298527201

Titular: Asociatia Choice
Banca: Banca Transilvania