Ți s-a întâmplat că cunoști persoane cărora le place mai mult decât orice să fie în centrul atenției? Care își asumă întreaga responsabilitate când un lucru merge bine și în caz de nereușită dau vina pe alții?
De ce ajung oamenii să se comporte așa?
De regulă, în spatele fiecarei persoane care pare că se hrănește cu atenție și cu aprobarea celor din jur, stă o imagine de sine instabilă, care are nevoie de susținere din constantă din exterior.
Cel mai adesea, în perioada copilăriei persoanele de acest gen nu au avut ocazia să achiziționeze strategii de reglare emoțională și de dezvoltare a unei imagini de sine stabile și de aceea, ca adulți ajung să se folosească de validarea externă prin diferite obiecte (mașină, casă), status social (locul de muncă, vacanțele în care merg) pentru a . Ajung uneori să considere familia un nou motiv de laudă („Uite ce soție frumoasă am alături!/ Ce soț capabil, cu un job super – director general la firma X, am alături!”, „Ce copii supradotați și uite ce realizări au! – totul datorită mie).
Cine e narcisist si cine nu?
Și totuși.. astăzi, când mai toți ne postăm vacanțele și lucrurile de care suntem mândri pe Facebook, iar tehnologia (și societatea în ansamblu) pare să recompenseze tot mai mult mecanismele de validare externă.. cine (nu mai) e narcisist?
Am putea privi narcisismul pe un continuum, diferența constând în intensitatea manifestărilor, motivele pentru care este pus în mișcare ansamblul de mecanisme de protejare a imaginii de sine, și în felul în care acestea afectează restul vieții individului.
Pe de-o parte avem de-a face cu un narcisism sănătos, care se bazează pe o perspectivă de sine pozitivă, construită pe reușitele acumulate până în prezent. Narcisismul sănătos ne face să ținem la noi, să facem lucruri care sunt în interes propriu și se asociază cu respectul de sine. Are o functie protectivă, amintindu-ne de reușitele noastre reale atunci când ne confruntăm cu obstacole sau insuccese care ne fac să ne îndoim de capacitățile noastre.
La extrema opusă avem narcisismul patologic și defensiv unde persoana se bazează pe strategii defectuoase pentru a face față sentimentelor de inferioritate care le guvernează întreaga viață emoțională. Persoana poartă permanent o mască de superioritate în încercarea de a-i convinge pe ceilalți că este special/ă. Însă, această mască este atât de subțire și transparentă, încât cea mai mică tentativă de subminare o face să dispară. Iar dacă acest lucru se întâmplă, persoana care nu are alte mecanisme de reglare emoțională și a imaginii de sine va deveni hipersensibilă, va considera feedback-ul ca un atac la persoană și va avea tendința de a se apăra prin atac la celelalte persoane (Si mai multe detalii puteti gasi aici).
Cât de des te poți întâlni cu o astfel de persoană?
Tulburarea de personalitate narcisică (TPN) nu este atât de răspândită pe cât am crede. Raportat la nivelul populației generale procentul de persoane suferind de TPN este de doar 0,5 – 1%. Iar în cadrul populației diagnosticate ca suferind de probleme psihologice patologice prevalența TPN este de doar 6.2%. E interesant de notat că tulburarea de personalitate narcisică este prezentă în rate mai mari la bărbați (7,7%) decât la femei (4,8%) (Stinson et al., 2008). Dintre persoanele diagnosticate cu TPN 50-75% sunt bărbați (vezi DSM V).
În video/ul de mai jos se prezintă criteriile din DSM V plus tipurile de narcisism (grandios și inferioritate) și cauzele care duc la dezvoltarea acestei tulburări. DSM-ul cuprinde o serie de criterii, descrieri și informații adiacente care au rolul de a ghida specialistul în clasificarea și diagnosticarea clientului/ pacientului.
Cum ar trebui să mă comport cu o persoană care are astfel de trăsături?
Este recomandabil ca de fiecare dată când sunt sincere să le aprobi. Pentru el/ea este foarte greu să facă asta și au nevoie de înțelegere și sprijin. De asemenea, încercă să îi explici reacțiile celorlalți. În cazul lor, empatia s-a dezvoltat mai puțin sau chiar deloc și le vine greu să îi înțeleagă.
Este important să respecți regulile (de exemplu să nu întârzii la întâlniri, ședințe), și să nu fii prea familiar cu el/ea de la început.
În cazul în care are nevoie de feedback, fii foarte precis și oferă-i un exemplu pragmatic. Ca să înțeleagă motivul din spatele „criticii”.
Un ultim lucru: o strategie bună este să fii cât mai „misterios” în privința reușitelor tale. Încearcă să nu te lauzi în preajma lor. Pentru ele ar putea fi un semn de conflict și vor crede că încerci să îi faci să se simtă inferiori ție.
Este nerecomandabil, în schimb, să te opui sistematic regulilor pe care le-a stabilit sau lucrurilor pe care le ce spune. Încearcă să fii atent la tentativele de manipulare. Sunt experți/te în așa ceva și la prima ocazie vor profita.
Sunt foarte atenți/te la favorurile pe care le faci și dacă nu dorești să le mai faci asemenea favoruri și pe viitor, mai bine nu le mai onora de la început. În cazul în care ajungi să îi faci un favor unui narcisic, nu te aștept să îți fie recunoscător/toare. Aceștia trăiesc deja cu impresia că li se cuvinte totul, iar un simplu mulțumesc nu o să apară prea curând.
Pentru mai multe informații despre cum să interacționezi cu o persoană narcisistă o sursă de încredere este cartea: Cum să ne comportăm cu personalități dificile.