SHARE

Share on facebook
Share on whatsapp
Share on twitter
Share on email

Mâncatul emoțional

Articol de Teofana Șincari

 

Câţi dintre voi aţi avut momente în care v-aţi refugiat în bucătărie să mâncaţi după o ceartă cu partenerul de viaţă sau din cauza stresului de la locul de muncă sau pur şi simplu pentru că eraţi trişti?

 

Ce înseamnă mâncatul emoţional?

Mâncatul emoţional se referă la consumul de alimente în scopul reglării emoţionale. Consumul alimentelor gustoase care ne plac, în general dulciuri şi alimente bogate în calorii, ne poate îmbunătăţi temporar starea de bine, însă pe termen lung acest aspect este recunoscut pe o scară largă ca fiind sursa epidemiei de obezitate în ziua de azi. 

 

Care sunt cauzele apariţiei mâncatului emoţional?

Cel mai des întâlniţi factori situaţionali comuni sunt foamea şi stresul. Atunci când oamenii sunt supuşi stresului, fie că este vorba de şcoală, serviciu sau relaţia cu partenerul de viaţă, au tendinţa de a asocia sentimentul de stres cu senzaţia de foame. Aceste senzaţii de foame sunt influenţate atât de foamea normală, cât şi de foamea hedonică (îndemnuri, sentimente şi gânduri despre alimente).

Factorii psihologici determinaţi sunt legaţi de personalitate, motivaţie şi autoreglare. Cei mai importanţi sunt:

  1. Restricţia alimentară presupune restricţia şi monitorizarea alimentaţiei unei persoane. Persoanele în cauză se gândesc în mod constant la mâncare, motiv pentru care şansele ca ele să mănânce emoţional atunci când sunt stresate sau nefericite sunt mult mai mari. 

  2. Impulsivitatea este tendinţa de a acţiona fără a gândi sau a lua în calcul consecinţele. Persoanele cu un caracter impulsiv nu iau în considerare consecinţele nesănătoase ale consumului alimentar pe fond emoţional.

  3. Sensibilitatea recompenselor reprezintă gradul în care o persoană este receptivă la recompensele unui comportament. De exemplu unele persoane sunt mai sensibile (apreciază mai mult) proprietăţile mâncatului emoţional pe termen scurt – îmbunătăţirea stării de bine. 

  4. Reevaluarea cognitivă este modul în care cineva evaluează cognitiv o situaţie generată de emoţii. De exemplu, o persoană care obişnuieşte să mănânce pe fond emoţional este mai puţin susceptibilă să utilizeze reevaluarea cognitivă. Din acest motiv, dacă nu a reuşit să treacă proba de interviu pentru un loc de muncă, să spunem, ea nu va fi capabilă să privească această experienţă ca pe o lecţie valoroasă sau o provocare, ci o va clasa ca fiind un eşec umilitor.

Există, însă, şi factori biologici care influenţează dorinţa noastră de a mânca, unul dintre aceşti factori fiind starea de greutate. În comparaţie cu persoanele cu o greutate normală, persoanele supraponderale sunt mult mai predispuse să se supraalimenteze după ce au trăit sentimente neplăcute. Unele cercetări arată că excesul de greutate este asociat cu o sensibilitate mai mare la emoţii. Un alt factor determinant este sexul biologic. În comparaţie cu bărbaţii, femeile sunt mai predispuse să trăiască sentimente intense din cauza modificărilor  hormonale, acesta fiind principalul motiv pentru care femeile sunt mai predispuse să folosească mâncarea ca modalitate de a-şi regla starea de spirit. 

 

Cum controlăm sau cum oprim mâncatul emoţional?

  • Când mergeţi la cumpărături, încercaţi să nu cumpăraţi mâncare nesănătoasă pentru ca acasă să nu mai fiţi puşi în situaţia de a  alege între mâncare sănătoasă şi mâncare nesănătoasă.

  • Evitaţi cumpărăturile când sunteţi stresat.

  • Un jurnal alimentar este util, fiind una dintre cele mai bune soluţii prin care putem avea un control imediat referitor la ce, cât și când mâncăm, atât timp cât funcționează și nu este dăunător pentru tine.

  • Este importantă și descrierea stărilor emoţionale care declanşează dorinţa de a mânca, pentru că în felul acesta se conştientizează care sunt cele mai frecvente cauze.

  • Dacă stresul și trăirile negative sunt cauzele ce duc la alimentaţia pe fond emoţional, tehnicile de gestionarea stresului, cum ar fi psihoterapia, yoga, meditația sau respiraţia profundă sunt utile.

  • Alegerea gustărilor sănătoase, cum ar fi fructele proaspete, legumele, nucile și seminţele reprezintă o soluţie bună, dar implică voinţa și autocontrol.

  • Exerciţiile fizice sunt esenţiale în strategia care să țină sub control senzaţia de foame pe fond emoţional. Mişcarea poate aduce beneficii în cazul perturbatorilor alimentari, de la creşterea în greutate la unele probleme cardiovasculare și nu numai. În plus, activitatea fizică contribuie la secreţia de substanţe care susţin echilibrul psihic în mod sănătos

 

Prevenirea instalării acestui cerc vicios pe care îl reprezintă alimentaţia emoţională este în directă legătură cu strategiile ce reduc stresul și gestionează emoţiile. Este important să înțelegem că alimentele nu pot fi o modalitate de a ne rezolva problemele. Mâncăm ca să trăim, nu trăim ca să mâncăm!

Cognosis

Cognosis

Federaţia Asociaţiilor Studenţilor la Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei din România. Cognosis susţine şi promovează asociaţiile membre, încurajează şi facilitează dezvoltarea personală şi profesională a studenţilor cu ajutorul proiectelor şi activităţilor pe care le desfăşoară an de an.

Alte articole