SHARE

Share on facebook
Share on whatsapp
Share on twitter
Share on email

Violența domestică

Articol de Iulia Nicolescu

Odată cu contextul izolării sociale generat de apariția virusului COVID-19, omenirea este supusă nu numai epidemiei propriu-zise, ci și unei epidemii a stresului, a violenței domestice și a pierderilor celor dragi. Acest fenomen se răspândește în toate continentelor și afectează toate clasele sociale. Limitele de distanțare impuse au drept consecință apariția unor efecte negative asupra sănătății mintale sub forma depresiei, anxietății , stresului post-traumatic și a violenței domestice. Cercetările din ultimii ani au arătat că în urma dezastrelor naturale, principalii factori de risc pentru oamenii care se confruntă cu violența în familie sunt pierderea locului de muncă și chiar imposibilitate de angajare, limitarea suportului social sau dispariția lui, alături de supunerea la un control exagerat de către persoana/persoanele violente.       

Violență domestică reprezintă orice formă de violență care are loc în familie sau între persoane care au sau au avut o legătură emoțională și sexuală, anume o relație. Termenul de violență domestică înglobează cu precădere violența ce apare între actualii sau foștii parteneri. Este neapărat necesar a înțelege magnitudinea pe care o poate avea acest tip de violență asupra sănătății mintale, cât și asupra calității vieții pe care o duc acești oameni. Impactul este cu atât mai mare, cu cât un copil crește într-un astfel de mediu, iar cazurile în care femeile ajung să fie afectate sunt mai numeroase în comparație cu cele ale bărbaților, chiar dacă și aceștia pot fi victimele abuzului domestic. Violența domestică indică deseori că nu există egalitate între parteneri, abuzatorii fiind cei care încalcă drepturile victimelor, controlând aspecte multiple ale vieții acestora.    

Statistici de peste tot din lume atestă o creștere alarmantă și progresivă a cazurilor de violență domestică în această perioadă de izolare socială. Acesta este un subiect extrem de important, întrucât cea mai gravă formă a violenței domestice este omuciderea. Așadar, este imperios a ști cum să diminuăm și cum să soluționăm apariția violenței de orice tip, deoarece nu numai că poate îmbunătăți viețile oamenilor, ci în unele cazuri îi poate chiar salva. Nu pentru toată lumea acasă înseamnă un loc sigur și armonios, iar de aceea sunt necesare niște strategii de diminuare atât a conflictelor, cât și a efectului lor amplificat sub forma violenței.

Trebuie să fim conștienți de această situație care vine odată cu pandemia, anume faptul că locuința noastră devine un loc din ce în ce mai vizitat de conflicte, plin de tensiune emoțională și din ce în ce mai lipsit de siguranță atunci când violență domestică își face apariția. Totodată, dacă știm oameni care se confruntă cu astfel de probleme, trebuie să facem un efort în a-i contacta și a-i ajută să treacă peste clipele grele așa cum știm noi mai bine, atât din punct de vedere personal, cât și profesional.   

Deși violență domestică este interzisă prin lege, acest lucru nu îi oprește pe abuzatori, deoarece în cele mai multe cazuri victimele nu pot depune plângere. Așadar, în acest context este necesar să fim vigilenți și să nu ignorăm, sau să pasăm responsabilitatea altcuiva atunci când suntem martori la o manifestare a violenței domestice. Riscurile de vătămare pentru aceste persoane sunt destul de ridicate, iar în unele cazuri anunțarea autorităților poate salva vieți. Tot în această situație îi putem directiona pe oameni să acceseze platforme gratuite care îi pot învăța cum să procedeze în astfel de și situații și le pot asigura suport social. Aici sunt listate câteva site-uri care oferă ajutor online ghidat , cât și mai multe informații despre tipurile de abuzuri existente (Ce este violenţa domestică?;  https://anes.gov.ro/call-center/)

Un alt tip de abuz și manifestare a violenței este cel direcționat asupra animalelor de companie. Studiile atestă că cei care rănesc animale au o mare probabilitatea de a suferi de afecțiuni mintale, de a fi dependenți de substanțe și a deține arme, ceea ce îi face foarte foarte periculoși pentru societate și mai ales pentru cei cu care conviețuiesc.  

Oricât de mult am vrea să credem că acest tip de violență nu este întâlnit, conform CDC, aproximativ 1 din 4 femei și 1 din 10 bărbați raportează că au avut o relație ce a inclus violență domestică în fiecare an. Este important să privim asupra cauzelor care generează violență domestică, iar studiile subliniază principalele aspecte directe și indirecte ce dau naștere unui astfel de abuz: (1) insecuritatea economică și stresul legat de sărăcie, (2) carantina și izolarea socială, (3) tulburările și instabilitatea legate de conflicte, (4) expunerea la contexte de exploatare datorate schimbării demografice, (5) disponibilitatea redusă a serviciilor de sănătate, (6) incapacitatea femeilor de a evada temporar de lângă partenerii abuzivi, (7) sursele de violență specifice virusului, (8) expunerea la violență și (9) violența comisă împotriva lucrătorilor din domeniul sănătății.        

Aspectul (4) se referă la creșterea riscului că adulții sau copii care și-au pierdut casele și au ajuns să fie refugiați în alte țări, să fie exploatați și respectiv abuzați din punct de vedere psihologic sau sexual. Adaptarea într-o țară străină, alături de niște resurse financiare reduse și de o incapacitate în ceea ce privește posibilitatea oamenilor de a avea nevoile de bază împlinite, amplifică riscurile de violență domestică manifestată prin exploatare. Un exemplu pertinent ar fi cel în care fetele care ajung să se prostitueze pentru o “bucată de pâine care să le asigure” existența.

Aspectul (7) se referă la un tip de violență ce are la bază comportamente ce țin de raportarea la virus, printre care se numără și interzicerea victimei de a căuta sau de a primi orice fel de ajutor medical în cazul îmbolnăvirii, cât și facilitarea unor situații nesigure, ce cresc riscul de contractare al virusului. Victimele ajung să fie supuse unei anxietăți enorme și unui sentiment de neputință greu de imaginat.

Având o cazuistică mai bine conturată, ne putem apropia de înțelegerea amploarei problemei, a-i elucidarea mecanismele, cât și legăturile existente între factorii sociali și economici și a ne informa cu privire la modalitățile în care ne putem raporta și răspunde unei astfel de situații.

Așadar, în cele ce urmează vă voi adresa niște întrebări menite să contureze o imagine mai clară asupra relației în care vă aflați. Atunci când este vorba violență domestică, deseori sunt încălcate mai multe granițe personale. Ce reprezintă mai exact o graniță? Gândiți-vă la ele ca la limitele și așteptările voastre, sau ca la un fel de listă care descrie cine sunteți și ce doriți sau cereți de la partener. Când a fost ultima dată când te-ai gândit la granițele tale personale? Aceste limite personale nu trebuie în niciun caz încălcate, deoarece acestea te ajuta să te simți în siguranță și respectat în orice fel de relație. Granițele ne protejează tot ceea ce ține de sinele nostru, menținându-l intact prin scutul pe care îl creează în jurul ambițiilor, valorilor, viselor, stimei noastre de sine, cât și în jurul sentimentului de autonomie. Dacă încă nu te-ai gândit la acest aspect, acum este un moment perfect pentru a aplica strategiile pe care urmează să le prezentăm.

Cum poți să-ți stabilești limitele sănătoase? Mai jos găsești câteva sfaturi care te pot ajuta:

1.     Încearcă să afli care este nivelul tău de confort , cât și o limită a tolerantei tale.

Atunci când cineva te face să te simți inconfortabil prin acțiuni sau vorbe, constizeaza faptul că iți depășește granița și trebuie să iei atitudine în ceea ce privește acest lucru, cât mai rapid.

2.     Încearcă pe cât posibil să ai o comunicare cât mai deschisă cu cel cu care te afli în conflict.

De cele mai multe ori, abuzatorilor nu le pasa de consecințe și doresc să te oblige să menții o liniște de fațadă. Te încurajez să verbalizezi ceea simți, deoarece acest aspect este esențial în relațiile de orice tip, cu atât mai mult când are loc un conflict.

3.     Păstrează o stare de calm atunci când te exprimi.

Abuzatorii nu vor avea niciodată respect pentru tine, dar chiar și așa, cea mai buna strategie este te exprimi calm și respectos atunci când iți exprimi granițele în fața unei astfel de persoane.

4.     Nu-ți face prea multe griji legat de ce vor crede ceilalți despre granițele tale.

Gândirea excesivă despre ce cred ceilalți te poate îngheța de cele mai multe ori și poate crește șansele să nu mai acționezi propriu-zis. Dacă îți dorești să fii mai bine și să te vindeci de rănile pe care le lasă în urmă violență domestică, este necesar să începi să-ți faci griji și pentru tine. Nevoile și dorințele tale trebuie să devină și ele importante.

5.     Învață să ai grijă de tine.

De cele mai multe ori, aceste victimele ajung să se piardă pe sine în lupta cu abuzatorul. Pentru a putea să te vindeci, trebuie ca mai întâi să-ți recapeți identitatea și, alături de aceasta, de cele mai multe ori și vocea. Deseori acest lucru nu este posibil atunci când abuzatorul iți distruge tot timpul castelul de nisip pe care tot încerci să-l construieșți, așa că o soluție ar fi să tai orice contact pe care îl ai cu acesta. Un alt lucru pe care l-ai putea face este să începi să ai grijă de obiceiurile tale alimentare, de programul tău de somn și să te dedici lucrurilor care iți aduc fericire. Meriți să te bucuri de viață pe care o ai, iar aceste granițe te pot ajuta să-ți menții integritatea personală.

6.     Comunică asertiv, nu agresiv.

Modul în care alegem să ne comunicăm granițele poate prezice dacă acestea vor fi luate în serios sau nu. Dacă comunicați limita voastră într-o voce joasă și destul de greu de auzit, oamenii nu vă vor auzi nici la propriu, nici la figurat. O altă strategie deficitara este să acționezi agresiv prin folosirea unui limbaj încărcat de insulte. Acest lucru îl face pe celălalt să se simtă atacat și nu face decât să amplifice conflictul dintre voi. În schimb, te sfătuim să folosești comunicarea asertivă atunci când vreți să-i transmiteți un mesaj important celeilalte persoane: Uite, dacă ești și tu de-acord, lasă-mă să-ți spun cum văd eu personal situația. Mă refer la faptul că este deosebit de important pentru mine să (…) și, tocmai pentru că și tu îți dorești să ai grijă de cei din jur, acest aspect poate că va fi important și pentru tine într-o oarecare măsură. A avea o atitudine asertivă se poate traduce prin unele dintre următoarele, așadar, trebuie să fii atent la aspecte precum:

  • Limbajul corpului – Calm, încrezător și conștient

  • Contact vizual – O expresie facială care se potrivește cu mesajul tău: o față neutră dacă spui cuiva să se oprească sau o față prietenoasă dacă ceri ceva de care ai nevoie

  •  O voce suficient de puternică, care poate fi auzită cu ușurință.

  • Gestionarea spațiului. Îndepărtați-vă dacă doriți ca cineva să înceteze să vă deranjeze, sau apropiați-vă de cineva dacă doriți ceva de la acesta.

7.     Nu renunța dacă situația nu se ameliorează imediat!

Nu te da bătut dacă comportamentul celuilalt nu se schimbă imediat, schimbările reale necesită timp și efort constant și susținut. Adevărul trist este că de cele mai multe ori victimele violenței domestice nu au noțiunea de graniță, deoarece au fost condiționate să își pună propriile nevoi pe ultimul loc în majoritatea situațiilor. În teorie pare ceva foarte simplu, dar acești oameni au nevoie de mult curaj în a-și exprima dorințele în fața abuzatorului. Granițele sănătoase sunt esențiale pentru a avea o viață sănătoasă din toate punctele de vedere.

Numai tu poți decide când ești gata să-ți setezi aceste granițe. Este spațiul tău personal, emoțiile tale și viața ta. Nimeni nu are dreptul să-ți spună cum alegi să-ți stabilești limitele. Ai putea totuși să soliciți îndrumare de la un terapeut în stabilirea limitelor corespunzătoare care să coincidă cu procesul de vindecare.

În cazuri în care vă confruntați cu violență fizică iminentă, poate fi util să vă adresați familiei, prietenilor și vecinilor pentru a solicita sprijin. Puteți apela de asemenea la o asociație specializată care să vină în ajutorul vostru. Aflați dacă serviciile locale (de exemplu, adăposturi, consiliere) sunt deschise și contactați-le  pentru a vedea dacă au locuri disponibile.

Realizați un plan de siguranță în cazul în care violența împotriva voastră sau a copiilor voștri scapă de sub control. Acesta include:

1. Solicitarea unui vecin, prieten, rudă, coleg pentru a vă găzdui dacă trebuie să ieșiți din casă de urgență.

2. Construiți un plan pentru cum veți ieși din casă în siguranță și pentru cum veți ajunge la destinație (de exemplu, transport).

3. Păstrați câteva articole esențiale într-o geantă (de exemplu, documente de identificare, telefon, bani, medicamente și haine) și o listă de numere de telefon pentru a fi mai ușor accesibile în cazul unei urgențe.

Cognosis

Cognosis

Federaţia Asociaţiilor Studenţilor la Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei din România. Cognosis susţine şi promovează asociaţiile membre, încurajează şi facilitează dezvoltarea personală şi profesională a studenţilor cu ajutorul proiectelor şi activităţilor pe care le desfăşoară an de an.

Alte articole