SHARE

Share on facebook
Share on whatsapp
Share on twitter
Share on email

Distanțați social, evoluăm mintal

 Articol de Alexandra Apostol

 akrasia < starea mentală în care știi că ai ceva de făcut dar alegi să faci total altceva pe moment

Amânare, lipsă de chef, plictiseală, lene, procrastinare, comoditate – oricum i-ai spune, vorbim despre cum deviem de la plan pentru a face ceva care nu ne aduce rezultatul dorit inițial. Ce este acest fenomen și cum ne influențează el într-un mod sau în altul viețile? Dar mai ales cum scăpăm de el? Noi avem trucuri care să te ajute să te ții de treabă.

Ce este?

Pentru a-i veni de hac acestui fenomen demobilizant, îl vom împărți în 3 concepte cheie: plictiseală, procrastinare și activare comportamentală.

Plictiseala este o emoție mult mai nuanțată decât ceea ce percepem noi, deosebit de comună în societatea de astăzi. Atrăgând sentimente negative precum tristețea, furia și frustrarea, plictiseala ne face să ne simțim statornici când ne gândim că în acest moment acțiunile noastre nu au niciun scop final.  Experiența plictiselii este diferită de la om la om. Goetz și Frenzel au descris, în funcție de valență și nivelul de stimulare, 5 tipuri diferite de plictiseală: plictiseala indiferentă (o stare în care ești cam obosit, dar totuși relaxat și pozitiv; este starea în care vrem să stăm în pijamale toată ziua și să ne uităm la Casa del Papel), plictiseala de calibrare (fizic ești într-o stare de moleșeală, mental ești un pic mai activ și de cele mai multe ori analizezi pasiv lucrurile/persoanele din jurul tău), plictiseala căutării (seamănă foarte mult cu cea de dinainte dar este deja la nivelul următor; în această stare cauți activ ceva concret cu care să-ți ocupi mintea), plictiseala reactivă (aceasta este cea mai negativă, în care te simți neliniștit, frustrat sau chiar nervos) și plictiseala apatică (seamănă foarte mult cu depresia sau “neajutorarea învățată”, spune Goetz. Starea de neajutorare învățată este starea în care o ființă este atât de dărâmată de situațiile prin care a trecut și de încercările eșuate de a face ceva, încât acum a ajuns să nu mai încerce nimic și a renunțat la acțiune). Tu în ce fel te plictisești?

Totuși, există și persoane care spun că nu se plictisesc niciodată! Tot ce este posibil, însă ei fac parte din categoria oamenilor care caută satisfacerea imediată a plăcerii, trăind pe principiul „Viața este prea scurtă pentru a te plictisi și pentru a nu te distra.” Acest lucru îi determină să nu poată duce la final sarcini pe care ei le consideră plictisitoare sau neinteresante. Deși aceste persoane nu se plictisesc, și au întotdeauna chef să facă câte ceva ce le provoacă o stare de bine, ele nu vor reuși să fie consecvente cu sarcinile importante ale căror beneficii se pot vedea doar în timp. Și pe ele le vom ajuta!

Procrastinarea nu este același lucru cu lenea! Când spunem lene, ne referim la o trăsătură stabilă de caracter, pe când procrastinarea este sinonimă amânării, lăsării pe ultimul moment al sarcinii respective. Practic, când procrastinăm luăm decizia, fără vreun motiv bine-întemeiat, să amânăm sarcina sau obiectivul pe care ni l-am asumat. În schimb, lucrul pe care alegem să îl facem nu este la fel de important, deși consecințele negative ale acestei alegeri ne bântuie pe tot parcursul acțiunii.

Adesea căutăm motive pentru plictiseală sau pentru procrastinare; acest lucru nu ar trebui să te facă sa te simți vinovat sau neliniștit. Este un răspuns natural, de autoreglare, pe care mintea ta îl semnalează. Plictiseala poate apărea atunci când evaluăm activitatea curentă ca fiind insuficient de satisfăcătoare, comparativ cu activitatea dorită. De exemplu, în timpul stării de urgență, activitatea curentă trebuia să se desfășoare în locuință, pe când activitatea dorită implica părăsirea acesteia. De cele mai multe ori, plictiseala apare atunci când considerăm că nu mai avem nimic de făcut, iar procrastinarea când evităm să facem acele activități pe care le considerăm stresante sau neplăcute.

Cum ne influenţează?

Factorii stresanţi, precum situația creată de pandemia COVID-19, generează transformări esenţiale în comportamentul uman, afectează performanţele şcolare, abilităţile de comunicare, modul de a fi, a gândi, a acţiona, a percepe și impun trăiri afective intense care ne fac mult mai sensibili şi mai vulnerabili. Aceste lucruri ne pot face adesea sa ne simțim plictisiți, lipsiți de resurse sau neputincioși, însă aceasta este o iluzie. 

Plictiseala, ca stare temporară, este benefică pentru dezvoltarea imaginaţiei şi creativității. Este dificil să fii plictisit dacă te angajezi în mod regulat în activități care te fac să te simți energizat sau împlinit. Într-adevăr, un comportament sănătos este mai greu de întreținut decât unul nesănătos, tocmai pentru că efectele pozitive nu apar imediat, deși sunt numeroase. Din acest motiv tindem să neglijăm anumite aspecte ale vieții, precum munca sau contactul social.

La procrastinare avem impresia că avem situația sub control. Și poate că într-adevăr este sub control, până când depășim data limită în care se poate realiza acțiunea. Din acel moment, conștientizăm consecințele negative și începem să ne stresăm. Partea proastă este că putem procrastina cu privire la aproape orice! De cele mai multe ori amânăm sarcinile de la școală, facultate sau muncă, însă poți procrastina și când zici că îți răsfeți partenerul sau când vrei să faci curat în dulap, în casă, în haine, în viață… Mai ales în viață. De cât timp te gândești că vrei să: te lași de fumat, băut, pierdut nopțile și să te apuci de: o viață sănătoasă în care faci exerciții fizice în mod regulat, bei suficientă apă, nu consumi fast-food și nu ai persoane și/sau obiceiuri toxice în viața ta?

Cum putem scăpa de ea?

Septimiu Chelcea: „Când se plictisesc, oamenilor le vin în minte idei năstruşnice, nu numai gânduri negre. Unii dintre noi ştiu să extragă din plictiseală filonul de aur, găsesc întrebuinţări noi pentru lucrurile vechi sau descoperă bucurii noi în practicile vechi.”

Pentru a captura cât mai bine instrumentele mentale ce ne pot scăpa de stările negative care vin o dată cu conceptul de plictiseală și procrastinare, vom vorbi despre Psihologie pozitivă. În acest sens, McClelland sugerează că, dacă există recompensă/merit după realizarea unui comportament, oamenii pot fi antrenaţi să gândească precum învingătorii! Astfel, de fiecare dată când te mobilizezi să ieși din starea de plictiseală, făcând ceva productiv, sau când realizezi o sarcină grea, îți înveți mintea să gândească asemeni unui înțelept.

Acum este important să conștientizăm ce anume ne distrage de la a ne atinge scopurile. Nu este ca și cum aceste activități sunt rele, însă modul în care ne folosim de ele este dăunător. În continuare te vom provoca să iei un pix și o foaie și să notezi care dintre următoarele elemente ți se aplică:

Activități plăcute: filme, seriale, TV; cititul de cărți, reviste, ziare, știri; jocuri pe calculator; scroll-ul pe diferite site-uri precum Instagram, Facebook, Google etc; ascultatul muzicii; shopping; alte hobby-uri de ale tale.

Activități de socializare: sunatul sau trimiterea de mesaje prietenilor, rudelor, partenerului; ieșitul pe afară, prin parcuri sau terase/cafenele.

Distrageri: dormitul; mâncatul; fumatul; băutul; drogurile; verificatul rețelelor de socializare.

Activități cu o prioritate scăzută: exerciții fizice; curat în haine, dulap, casă; teme care nu sunt deloc urgente; informarea despre diferite subiecte ce prezintă interes pentru tine, dar care nu sunt urgente.

Visatul cu ochii deschiși: overthinking (adică multe gânduri care nu îți dau pace și care despică firul în patru în legătură cu un eveniment sau subiect) legat de trecut sau viitor; imaginarea unei vieți mai bune; imaginarea că sarcina dorită este deja realizată, ca și cum nu ai mai fi stresat de realizarea ei.

În continuare vom vorbi despre meritele ce le aduce gândirea de învingător, iar cel mai important este FERICIREA. Martin Seligman pune bazele gândirii constructive și construiește “modelul perma”, considerând că fericirea are trei dimensiuni ce pot fi exersate: viaţa plăcută (obţinerea plăcerii şi a mulţumirii), viaţa bună (cultivarea trăsăturilor pozitive şi a valorilor) şi viaţa plină de sens (trăirea unei vieți plină de semnificaţie şi scop). Provocarea noastră este să împărțiți foaia în 3, conform celor 3 dimensiuni ale fericirii și să notați care activități se potrivesc cel mai bine pentru fiecare.

Ultimul pas este activarea comportamentală, un sistem psihologic foarte sensibil la semnale de recompensă. Aceasta vizează creșterea autoeficacității și încrederii în propriile forțe prin întocmirea unui program de activităţi pozitive. Din lista realizată anterior, extrageți 5 activități care să vă satisfacă cel mai bine nevoile personale. Când simți o stare de plictiseală sau lipsă de chef, fă una dintre acele activități timp de 30 de minute. Cu cât mai active, cu atât mai bine!  

Cu cât numărul activităților sănătoase crește, cu atat starea ta psihică se va îmbunătăți. Dintr-o stare de izolare, apatie, lipsă de chef, spre o stare pozitivă! #suntactiv #mybetterself #încăevoluez #byeacrasia #noacrasia #acrasia #akrasia

Cognosis

Cognosis

Federaţia Asociaţiilor Studenţilor la Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei din România. Cognosis susţine şi promovează asociaţiile membre, încurajează şi facilitează dezvoltarea personală şi profesională a studenţilor cu ajutorul proiectelor şi activităţilor pe care le desfăşoară an de an.

Alte articole