Tool-uri de gândire critică

Articol de Claudia Hrabac


Multe dintre gândurile noastre sunt distorsionate, prejudecate, sau neinformate față de realitatea în care trăim. Cu toate acestea, calitatea vieții noastre și calitatea muncii noastre depinde cel puțin parțial de calitatea gândurilor noastre, mai ales în epoca internetului în care suntem bombardați cu informații eronate. Social media se numără printre principalele surse de știri în întreaga lume. Cu toate acestea, utilizatorii sunt expuși constant la conținut cu acuratețe discutabilă, teorii ale conspirației, „clickbait”, conținut partizan, pseudo-știință sau „fake-news”.

 

DISTORSIUNI COGNITIVE

Definiție: Lucruri la care sa fim atenți la propria persoană pentru a ne dezvolta gândirea critică și a ne descuraja să credem în informații de calitate îndoielnică: distorsiuni cognitive. Distorsiunile cognitive își au originea în modul în care creierul nostru procesează informații. Pentru a evita supraîncărcarea, acesta folosește o serie de trucuri. Metodele acestea sunt foarte eficiente în mod normal, dar aplicate în anumite contexte, devin biasuri cognitive care ne impiedică să evaluăm corect informațiile cu care ne confruntăm.

 

Distorsiuni cognitive la care să fim atenți în momentul în care citim informații/știri:

  1. Efectul terțului (Third-person effect). O persoană expusă unei comunicări persuasive în mass-media consideră că aceasta are un efect mai mare asupra celorlalți decât asupra propriei persoane. De aceea poate fi propaganda așa eficientă. „Pe mine nu mă afectează!”

  2. Authority bias. Tendința de a avea încredere în opinia unei figuri cu autoritate. Iată motivul pentru care multe persoane sunt convinse de clipuri în care „doctori” spun „adevărul” despre diverse fenomene (indiferent dacă aceștia sunt sau nu persoane reale, sau specializate într-un domeniu relevant)

  3. Declinism. Credința că societatea tinde spre declin, predispoziția de a privi trecutul în mod favorabil și viitorul negativ. De aceea suntem tentați să credem opinii alarmiste de tipul „nimic nu va mai fi la fel, totul va fi greu”.

  4. Filtrarea selectivă (eroarea de confirmare). Tendința de a interpreta informații într-un mod care confirmă credințele noastre. Acesta este motivul pentru care oamenii dau click pe „fake news” care le confirmă opiniile/temerile.

  5. Pata oarbă pentru biasuri (bias blindspot). Tendința de a nu compensa pentru propriile biasuri cognitive. Acesta este motivul pentru care nimeni nu crede că este afectat de biasuri cognitive.

 
 

ERORI LOGICE 

Definiție: Lucruri la care să fim atenți când alte persoane expun argumente sau pretind că aduc informații relevante: erorile logice. Ele pot fi definite ca mișcări greșite în schimburi argumentative. Cu alte cuvinte, persoana care realizează argumentul comite greșeli logice. Erorile logice le vom întâlni nu doar în conținutul postărilor pe rețelele de socializare, dar mai ales în secțiunea de comentarii, unde este posibil să ne lăsăm convinși de argumente slabe sau să promovăm noi la rândul nostru fără să vrem informații false folosind următoarele erori.

 

Erorile logice des întâlnite în media și utilizate pentru a promova informații false:

  1. Apelul la autoritate. Se argumentează că ceva este adevărat deoarece este susținut de o figură cu autoritate (nu neapărat într-un domeniu relevant discuției). Bine cunoscuții „cercetătorii britanici” care descoperă recurent câte un panaceu, sau diferiți doctori fără nume (sau nume fictive) care atestă eficiența usturoiului în tratarea sau apărarea de diferite boli sunt folosiți ca și paravan pentru a promova informații greșite fără a aduce dovezi.

 

  1. Omul de paie. Prin exagerarea sau reprezentarea eronată a argumentului interlocutorului, este mult mai ușor să expui propriile argumente ca fiind rezonabile sau plauzibile. Un exemplu celebru este răspunsul președintelui George W. Bush la propunerea retragerii trupelor americane din Irak:  „Am auzit că unii spun, scoate-i acum. Aceasta este o greșeală uriașă. Va fi o greșeală teribilă. Acesta trimite un mesaj rău trupelor noastre și trimite un mesaj rău inamicului nostru și trimite un mesaj rău irakienilor. „. Nimeni nu a propus retragerea imediată a trupelor, însă această exagerare este mult mai ușor de combătut decât argumentul original.

 

  1. Apelul la tradiție. Se argumentează că o informație este adevărată, fiindcă este cunoscută de mult timp, sau se considera în trecut că era adevărată. De exemplu: „Aceste leacuri au fost folosite de strămoșii noștri acum 1000 de ani, înseamnă că ele sunt bune.”

 

  1. Falsa dilemă. Două alternative sunt prezentate ca fiind singurele opțiuni, când în realitate există o multitudine de alternative posibile. Exemplu tot din domeniul politicii: ”Ori lăsăm toți imigranții în țară, ori închidem granițele pentru toată lumea.”

 

  1. Generalizarea pripită. Apare atunci când cineva generalizează o experiență din exemple, nu din dovezi. De exemplu, cineva care a avut o reacție alergică rară la un medicament poate sfătui pe alții să nu folosească acest medicament. Într-adevăr, medicamentul poate fi periculos doar pentru acea persoană.

 

  1. Transferul sarcinii dovezii. Persoana care comite această eroare susține că este responsabilitatea celorlalți să dovedească afirmația ca fiind incorectă. Exemplu clasic: Susțin că există o ceașcă de ceai care se află în orbită între Terra și Marte, și deoarece nimeni nu poate dovedi contrariul, înseamnă că am dreptate.

Cognosis

Cognosis

Federaţia Asociaţiilor Studenţilor la Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei din România. Cognosis susţine şi promovează asociaţiile membre, încurajează şi facilitează dezvoltarea personală şi profesională a studenţilor cu ajutorul proiectelor şi activităţilor pe care le desfăşoară an de an.

Alte articole