Este arhicunoscut faptul că există o legătură între stres și sănătatea fizică și mintală.
După mai mult de 70 de ani de cercetări, comunitatea științifică a ajuns la anumite concluzii, dar încă mai sunt întrebări fără un răspuns clar. În cele ce urmează, prezentăm o parte din concluziile unui review* pe această temă.
Vei afla:
- Ce boli facilitează stresul?
- Cum anume influențează stresul dezvoltarea anumitor probleme de sănătate?
- De ce unii oameni se îmbolnăvesc de la stres și alții nu?
- Care sunt cei mai puternici factori stresori?
Ce boli cauzează stresul? Stresul dăunează grav sănătății?
Există dovezi solide care arată că stresul cronic este asociat cu:
- Depresia. Se estimează că persoanele care dezvoltă depresie sunt de 2,5 până la 9,4 ori mai susceptibile să fi avut un eveniment stresant major anterior primului debut al depresiei.
- Bolilele cardiovasculare. Stresul cronic este asociat cu un risc crescut de a dezvolta boli cardiovasculare.
- Bolile inflectioase. Rezistența la agenți infecțioși poate fi redusă de evenimentele stresante.
Prin ce mecanisme se „transformă” evenimentele de stres major în boală?
Știm că evenimentele stresante pot afecta majoritatea bolilor, dar nu direct ci prin mecanisme ce includ:
📌alterarea reglării afective (de ex., niveluri ridicate de anxietate, frică, depresie);
📌comportamente ce dăunează sănătății (de ex., alimentație deficitară, lipsa exercițiilor fizice, consumul excesiv de alcool, țigări, somn deficitar).
📌dereglarea sistemelor neurohormonale (de ex., modificări ale producției hormonilor, precum cortizolul, testosteronul și estrogenul);
📌inervația directă a țesuturilor de către sistemul nervos autonom (de exemplu, creșterea activității sistemului nervos simpatic care are ca rezultat eliberarea crescută de norepinefrină).
În general, oamenii sunt destul de rezilienți!
Este important de subliniat, că cei mai mulți oameni expuși la evenimente stresante (chiar traumatice) nu dezvoltă boli cronice sau afecțiuni psihopatologice.
Expunerea la un eveniment stresant poate să nu fie cauza imediată a bolii.
Adică, evenimentele stresante pot să nu declanșeze patogeneză inițială a bolii la persoanele altfel sănătoase.
Mai degrabă, evenimentele pot influența riscul de boală fie prin suprimarea capacității organismului de a lupta împotriva agenților patogeni invadatori, fie prin exacerbarea progresului proceselor premorbide în curs de desfășurare, ducând la apariția eventuală a bolii definite clinic.
Evenimentele stresante „nu pică din cer”.
Cu excepția unor evenimente excepționale, precum este și pandemia actuală, expunerile la evenimente stresante nu apar la întâmplare, ci sunt influențate de diferențele individuale în circumstanțele de mediu.
Statutul socio-economic scăzut este marcat de expuneri la stres mai frecvente și severe.
Și anumite trăsături de personalitate, precum nevrotismul, pot fi cauze ascunse ale expunerii la stresori.
Nu toate tipurile de evenimente stresante de viață au același impact
Problemele interpersonale, pierderea statutului social și dificultățile de angajare par a fi cei mai marcanți stresori, la nivelul populației.
*Review citat:
Cohen, S., Murphy, M. L., & Prather, A. A. (2019). Ten surprising facts About stressful life events and disease risk. Annual Review of Psychology, 70(1), 577-597. doi:10.1146/annurev-psych-010418-102857
