„Albert Einstein a picat la matematică în școală”. Citind această afirmație, care a fost primul tău impuls? Să consideri informația adevărată sau falsă?
“Caracatița are trei inimi”. Crezi că această informație este adevărată sau falsă?
De ce mulți dintre noi avem tendința de a considera prima informație adevărată și pe cea de-a doua falsă, deși este tocmai invers?
Studiile explică cum disting oamenii informațiile adevărate de cele false:
- Când primim o informație ambiguă, avem tendința de a presupune că informația este adevărată și apoi să o revizuim în lumina dovezilor. Atunci când o afirmație este însoțită de o poză relevantă, aceasta pare și mai credibilă. Acest bias se explică prin faptul că mare parte din informația întâlnită zi de zi este adevărată. Din păcate, tendința de a considera întâi o informație adevărată ne face vulnerabili în fața manipulării și știrilor false.
- Oamenii fac deducții bazându-se pe sentimente, interpretând propriile experiențe subiective ca dovadă a adevărului. Repetând o minciună de multe ori, ea va fi percepută drept adevăr; senzația de lejeritate cognitivă dată de familiaritatea informațiilor ne face vulnerabili la manipulare. Dispoziția pozitivă ne face mai creduli, în timp ce starea de spirit negativă ne ajută să identificăm manipularea.
- Oamenii fac deducții bazându-se pe coerența unei noi informații cu cunoștințele stocate în memorie. Deoarece tindem să acceptăm afirmații care se potrivesc cu fapte stocate în memorie, putem fi manipulați cu jumătăți de adevăr. Chiar dacă oamenii observă că o sursă este discutabilă, uită de multe ori aceste detalii și mai târziu „simt” că informația este credibilă, doar pentru că este ușor de accesat din memorie.
În concluzie, ai grijă la ce informații te expui!
Mai multe informații găsești în acest Review Științific:
Brashier, Nadia M., și Elizabeth J. Marsh. „Judging Truth”. Annual Review of Psychology, vol. 71, nr. 1, ianuarie 2020, pp. 499–515. DOI.org (Crossref), doi:10.1146/annurev-psych-010419-050807.
